Jocurile copilariei

Va mai amintiti de jocurile care au constituit cea mai mare parte a copilariei noastre? Copii de astazi au alte ocupatii tinand cont doar de calculator, iesiri in mall cu parintii, iesiri la Mc Donalds, etc. Cati dintre copii de astazi stiu ce e ala sotron sau elasticul? Daca ar fi sa dau timpul inapoi nu as schimba cu absolut nimic copilaria mea, nu mi-as fi dorit sa am telefon mobil sau calculator. Eram in culmea extazului daca parintii ma lasau afara de dimineata pana seara. Activitatea noastra, a copiilor de atunci, consta in jocuri si iar jocuri. Pur si simplu nu se mai epuiza lista si nu aveam timp sa ne plictisim nici macar o secunda. Cati dintre voi va mai amintiti de fraza: „hai sa ne jucam de-a vanzatoarea!”, moment in care strangeam toate ambalajele de pe jos si pietricele pe post de bani si uite asa ne pierdeam o zi intreaga pe afara 🙂

Dar sa ne amintim de jocurile care au pus amprenta pe copilaria noastra:

  • 1,2, 3 la perete stai! O persoana sta cu fata la perete si numara in timp ce tu vii cu pasi repezi spre el pana in momentul in care auzi „Stai!”, moment in care toti trebuie sa stea neclintiti pentru a nu parasi jocul. Primul care ajunge sa atinga pe umar persoana care numara, ii ia locul si jocul continua.

  • Flori, fete sau baieti – Regulile jocului sunt simple: dintr-un grup de copii se aleg doi. Acestia, dupa ce se departeaza de grup, se pun de acord asupra unui numar cuprins intre 0 si 10 sau 0 si 20 (depinzand de cati sunt in grup). Apoi fiecare din grup spune un numar, pe rand.
    In cazul in care cineva ghiceste, este intrebat din ce domeniu vrea sa aleaga, dandu-i-se o serie de optiuni: flori, fete sau baieti, melodii sau cantareti, filme, etc. Apoi, in functie de alegere, se zic doua elemente ale acelui domeniu (adica daca alege flori, este pus sa aleaga intre Trandafiri si Lalele si alege ce i se pare mai „cool”).
    In functie de alegere, unul din perechea initiala era inlocuit de persoana care a ghicit numarul si jocul se ia de la capat.

  • Sotronul –  Se face contur pe trotuar „un omulet” cu ajutorul cretei, numerotat din cap pana in picioare, pe care trebuia sa sari intr-un picior. Mai intai se arunca o pietricica la fiecare numar in parte, pietricica pe care trebuia sa o iei inapoi cand ajungi la casuta respectiva, fara sa cazi sau sa pui celalalt picior jos.

  • Elasticul – Doua persoane stau fata in fata cu un elastic in jurul gleznelor (sau mai sus, in functie de nivelul la care se ajunge jucand) si cel care “sare” elasticul trebuie sa urmeze anumite tipare. Si daca nu-i ies, altcineva trece la rand.

  • Magarusul – Mingea este pasata de la unul la altul iar „un magarus” trebuie sa o prinda sau sa o atinga. Daca reuseste, cel care o pierde ii ia locul.

  • Ratele si vanatorii – Este nevoie de doi vanatori si mai multe rate. Vanatorii stau la o mai mare distanta intre ei iar ratele la mijloc. Vanatorii arunca mingea unul spre altul, incercand sa atinga pe parcurs un copil (care trebuie sa se fereasca). Daca atinge „rata”, aceasta iese din joc. Cel care ramane ultimul ca rata il inlocuieste pe vanatorul care a aruncat ultimul mingea si nu l-a nimerit.

  • Telefonul fara fir – Copii stau unul langa altul, primul ii spune repede urmatorului un cuvant la ureche, fara sa repete, el spune mai departe ce a inteles, pana la ultimul participant. La final se zice cu voce tare ce a iesit. Cu cat seamana mai putin cuvantul cu cel spus initial, cu atat mai bine si jocul devine mai amuzant.

  • Telefonul american – Primul copil ii spune un cuvant celui de langa el, urmatorul  ii spune alt cuvant celui din dreapta lui si tot asa pana se inchide cercul. Altcienva joaca rolul de “interogator”. Dupa ce se termina impartasirea de secrete la ureche, el incepe sa puna intrebari. Tot ce ii trece lui prin cap, de la „ce-ai mancat aseara?” pana la “ce i-ai face lui x daca l-ai vedea”. Si copilul respectiv trebuie sa raspunda exact cu ce i s-a spus la ureche mai devreme.  Dupa ce e intrebata toata lumea, cel al carui raspuns s-a potrivit cel mai bine, pune intrebari tura urmatoare.
  • Liniuta / Gropita / Peretel – Se face o groapa si se arunca de la distanta cu monede. Cel care arunca mai aproape de gropita da primul cu degetul in ban (bobarnac) care trebuia sa ajunga in gropita. La peretel/ liniuta trebuie sa arunci banul cel mai aproape de perete/ de linia desenata.

  • Omul negru – Dintr-un grup de copii se alege „Omul negru”, care va alege un sfetnic caruia ii va spune o anumita ora(de exemplu 5). Copii se prind in cerc, omul negru sta undeva la distanta, iar sfetnicul va canta in cerc cu copii: „ora 1 a trecut, omul negru n-a venit; ora 2 a trecut, omul negru n-a venit…” si tot asa pana ajunge la ora dorita de omul negru.  Ziceau: „ora cinci a venit, omul negru a venit!”. Cand auzeai cuvintele „ omul negru a venit”,  trebuia sa fugi sa nu te prinda. Pe care copil l-a prins, acela a iesit din joc si astepta pana omul negru ii prindea pe toti. Cel care iesea ultimul devenea omul negru in jocul urmator, care iesea primul- mama, iar restul- copii.

  • De-a v-ati ascunselea! – Se alege o numaratoare de obicei pana la 10 sau 20 in functie de cati copii sunt. Copiii se aseaza in cerc, in timp ce unul dintre ei incepe sa numere. Participantii sunt  eliminati pe rand de catre cel care numara. Copilul care ramane ultimul este cel care „se pune sa caute”. Isi alege un loc, isi acopera ochii si incepe sa numere din 10 in 10 pană la 100, iar la sfarsit incheie cu voce tare: „Un’, doi, trei, fuga dupa ei. Cine nu-i gata, sa-i iau cu lopata!”. Intre timp, ceilalti copii se ascund. Dupa ce numaratoarea inceteaza, cel care „s-a pus” trebuie sa ii gaseasca pe rand pe toti copii. Primul gasit este cel care „se pune” in tura urmatoare, insa numai daca el nu ajunge prin alergare la locul de “punere” inaintea numaratorului pentru “a scuipa”.

  • Incalcita/ Matele incurcate – Se alege la inceput un copil care sa ii descurce pe restul care in timp ce ceilalti se „incalcesc” intre ei, el sta undeva deoparte sa nu vada ce fac restul. Ei se aseaza in cerc, in picioare, tinandu-se de maini. Incep sa se incurce: picior peste mana, mana pe umar, mana pe sub celelalte maini etc. Daca se prabusesc, o iau de la capat. Dupa ce termina, il cheama  pe respectivul sa ii descurce, fara ca acestia sa isi dea drumul la maini.

  • Tara, tara vrem ostasi! – Se joaca intr-un numar cat mai mare de copii, care se impart in doua tabere. Ei trebuie sa se tina foarte strans de maini. Primul grup striga: “ Tara, tara vrem ostasi!”, iar jucatorii din cel de-al doilea grup raspund: “pe cine?”. Unul dintre copiii din primul grup numeste un copil din grupul combatant: „Il vrem pe x-ulescu ”. x-ulescu trebuie sa „sparga zidul” făcut de adversari, pentru a putea ramane in grupa lui. Daca nu reuseste sa gaseasca veriga slaba, ramane in echipa opusa. In final, echipa care ramane cu un singur copil este cea care pierde jocul.

  •  Imparate luminate, cat e ceasul?! – Exista un copil care da „porunci”. Restul copiiilor stau la o distanta mai mare si trebuie sa ia locul imparatului. Acestia striga pe rand ”Imparate luminate, cat e ceasul?”. Imparatul raspunde la fiecare in mod diferit: 10 pasi de furnica (copilul trebuie sa faca 10 pasi mici spre imparat), o mamaliga
    (trebuie sa se invarte o data) si asa mai departe. Cel care se apropie cel mai repede de el, ii ia locul imparatului.
     
  • Floare, floare, deschide-te! – Fiecare copil intinde piciorul, unul langa altul, sub forma de petala de floare si zic in cor „floare, floare, deschide-te”. Atunci isi retrag piciorul cat mai departe. Trebuie sa fie foarte atenti sa nu fie calcati de altcineva.

  • Frunza – Exista 2 echipe, ele stau fiecare in spatele unor linii desenate, fiecare avand teritoriul ei pe care trebuie sa-l apere. Nu trebuie sa calci linia echipei adverse. Exista culoare pe care trebuie sa le parcurgi rapid pentru a intra in „casa” celuilalt; unele iti ofera imunitate si anume locurile rontujite, adica nu poti fi scos din ele de altcineva. Jocul se bazeaza foarte mult pe diverse abilitati precum puterea mainilor. Trebuie sa-l impingi/tragi pe adversar in partea ta. Cei trecuti de linia proprie sunt eliminati din joc. Daca unul din echipa adversa ajunge pana in „casa” ta si reuseste sa isi puna piciorul pe coltul casei tale, castiga.

  • Tomanap – Scrii pe hartie nume de tari, orase, munti, ape, nume proprii, animale, plante. Se da un start in care cineva spune alfabetul in minte. La stop se spune litera la care s-a ajuns si se completeaza cu nume de tari, orase, munti, animale, nume proprii, ape si plante. Cel care termina mai repede zice „TOMANAP”. Jocul se opreste si incepe sa se atribuie un punctaj pentru fiecare casuta completata. Pentru fiecare raspuns diferit de ceilalti concurenti se primesc 10 puncte, iar pentru cei care au acelasi raspuns 5 puncte. Cel cu punctajul cel mai mare castiga si incepe alfabetul.

 

  •   Fazan – Jocul incepe cand unul dintre copii spune in gand alfabetul. Un alt jucator trebuia sa spuna „stop”, iar litera la care ajunge este cea cu care trebuie se incepe primul cuvant. Unul dintre copii spune un cuvant care incepe cu litera la care „se oprise” alfabetul si care trebuie sa fie formata din cel putin trei litere. Urmatorul copil trebuie sa formeze un alt cuvant cu ultimele doua litere ale cuvantului spus de precendentul. Copilul care nu mai stie sau nu mai putea construi un cuvant cu silabele primate, primeste un “F”. Fiecare jucator are dreptul la cinci greseli, penalizate, pe rand, cu „F”, „A”, „Z”, „A”, „N”, dupa care este exclus din joc. In joc nu se folosesc niciodată nume proprii, prepozitii si nu se repeta cuvintele.

Sursa: http://www.afladespre.manager.ro/jocurile-copilariei-464.htm

Tu mai cunosti si alte jocuri ale copilariei?

Anunțuri
De aliyahmc Publicat în Funny

9 comentarii la “Jocurile copilariei

  1. „ciresica vinde mere,
    ciresel vine si cere,
    ciresica nu se-ndura
    ciresel vine si fura
    cate mere a furat,
    ciresel neastamparat”

    Aceste versuri sunt insotite de o miscare de frecare a mainilor intre cei doi copii, dupa care unul din ei zice un numar……uite aici cum : http://www.youtube.com/watch?v=dbiuTbEfCBU

    Tomapant este similar cu Tomanap, doar ca are si si „T” (totalul); iar mosul sta pe prispa se joaca asa: fiecare are o foaie pe care face 4 coloane, cate una pt un substantiv (mosul), verb (sta), prepozitie (pe), substantiv (prispa). Cand se incepe, fiecare scrie un substantiv si infasoara ce a scris el si da mai departe foaia- apoi fiecare scrie un verb dar fara sa vada ce subst a fost scris inaintea lui, si tot asa…
    foile se shifteaza cu cate o pozitie si la sfarsit se citesc bazaconiile care ies 😛 cred ca la asta radeam cel mai mult……….

    • supeeeerb ultimul joc 🙂 pe asta nu il stiam. dar am sa tin cont de el pentru viitorii mei copilasi. iar de primul chiar uitasem, nu stiu cum l-am omis. mc mult Shakuka 🙂

  2. Mi-ai amintit de copilariile mele 🙂 sunt jocuri pe care nu am avut bucuria sa le practic 😦 dar niciodata nu este tarziu …. hehe :-))
    Mai jucam si eu „Tomapant” si „Omul negru a venit”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s